Fii şi tu un Moş Crăciun!

Centrul de Informare Turistică, în colaborare cu Asociaţia S.T.E.P. in Tourism au fost  organizatori a mai multor internshipuri pentru studenţi  în ultimii ani,  în cadrul acestor programe reunindu-se oameni  activi, cu idei îndrăzneţe, care au încercat prin intermediul activităţilor iniţiate şi desfăşurate să pună în valoare atât potenţialul turistic al oraşului Iaşi, cât şi aptitudinile personale.

Ultimul program de acest tip, Pelerin în Iaşi, a fost desfăşurat în perioada Sărbătorilor Iaşului, 10-22 octombrie 2011, interval în care studenţii implicaţi au realizat activităţi de informare a publicului, tururi ghidate pentru pelerini şi nu numai, iar cele două săptămâni au fost încheiate de spectacolul Călătorie spre porţile Iaşului organizat la Ateneul Tătăraşi. Evenimentul a avut ca temă cunoaşterea Iaşului dintr-o altă perspectivă, pornind de la atestările sale istorice până în prezent. Având în jur de 150 de spectatori, spectacolul a îmbinat dansul cu proiecţii de film şi momente de teatru şi s-a bucurat în final de un real succes.

Perioada sărbătorilor de iarnă oferǎ o nouă oportunitate pentru o parte dintre persoanele implicate şi în internship-urile trecute. Astfel, următorul eveniment organizat de studenţii interni ai Centrului de Informare Turistică va consta într-un spectacol caritabil intitulat Fii şi tu un Moş Crăciun, ce va avea loc pe data de 20 decembrie, la Ateneul Tătăraşi. Banii obţinuţi din donaţii vor fi folosiţi pentru a oferi o bucurie copiilor de la Adǎpostul de Noapte coordonat de Direcţia de Asistenţǎ Comunitarǎ Iaşi.

Punct și virgulă

Sâmbătă. Zi relaxantă de felul ei. Poți să faci curățenie, să gătești, să te uiți la filme sau să dormi bucurându-te de sfârșitul de săptămână care tocmai începe. Însă o sâmbătă de 22 octombrie nu are cum să se încadreze în tipare nici în ruptul capului. Cel puțin asta din anul 2011.

            Mult stres, trezit de dimineață și pus la punct ultimele detalii. Așa arăta agenda. Se apropia cu pași repezi ora 19, când echipa trebuia să fie acolo, pe baricade, cu un spectacol minunat oferit celor care aveau să fie în sala de la Ateneu. Repetiții, ecusoane pline de oboseală, dezamăgire presărată cu un strop de optimism, toate erau acolo, printre noi. Tot felul de stări își făceau loc prin sufletele noastre, însă indiferent de natura lor, stropul ăla de optimism învingea. Parcă auzeai din mintea fiecăruia o voce șoptită „Lasă, măi, că o să fie bine!”. Și ghici ce? Așa a fost. A fost bine și frumos pentru toți. Atât de bine încât la sfârșit, eram aproape de sensibilizare maximă tradusă de o lacrimă ivită în colțul ochiului, dar ștearsă de hohotele de râs din sală. Eram tristă că se termina, dar fericită că se întâmplase. Eram între stări și nu mă puteam hotărî.

            Nu am mai trăit de mult timp emoții puternice. Nici măcar când sunt în culise și mă pregătesc să dansez nu mai simt că îmi tremură genunchii. Când am ajuns la spectacol, în spatele ușii de la intrare se ascundea eul ăla de care mă temeam, ăla căruia îi tremurau picioarele atât de tare și înghițea în sec din cauza unui nod în gât. Și nici măcar nu eram pe scenă.

            E fascinant cum internshipul Pelerin în Iași și oamenii pe care i-am întâlnit aici m-au făcut să retrăiesc astfel de emoții. Dar știu sigur că ingredientele echipei au fost cele care, puse la un loc într-un context de invidiat, au scos la iveală cele mai bune idei. Cu o Ana hiperactivă, un Andrei care alegea faptele în detrimentul vorbelor, un Dragoș de esență tare, o Nadia ce transforma panica într-un zâmbet, un Ciprian pus pe șotii mai tot timpul, o Camelia ca voce a rațiunii, o Oana  împăciuitoare și un Mihai și Vlad ca pachet de simț artistic, nu aveai cum să dai greș.

            Două săptămâni în care nu am dormit la fel de mult, nu am mâncat mai deloc, am înghețat de frig prin apartamente încăpătoare, am râs, am călătorit în trecut,  am țipat la cei din jur cu riscul de a fi înjurați, am scris texte, am intonat fraze, am calculat bugete și ne-am exersat metodele de persuasiune, am imaginat și elaborat fel de fel de scenarii prin sălile de bibliotecă. Toate astea ca într-o seară de sâmbătă să zâmbim și să fim și mândri de acel zâmbet.

 Și da, am reușit. Pentru că Iașul suntem noi!

Firuta Slevoaca

La final

Am foarte entuziasmat să am oportunitatea de a lucra iar în colaborare cu Centrul de Informare Turistică şi de a forma din nou echipa cu care am lucrat la proiectul TURIS.

Toţi eram gata de noul proiect “Pelerini în Iaşi” la care ni s-au alaturat persoane noi,  entuziaste şi dormice de muncă şi afirmare.

Multumesc în numele echipei care a participat la intershipul Pelerini in Iaşi persoanelor ce ne-au îndrumat şi încurajat şi cel mai important, ne-au oferit putere.  Ei ne-au ajutat să dăm jos batjocora şi dezinteresul de pe scena vieţii noastre cotidiene şi să il înlocuim cu entuziasmul şi isteţimea studentească.

Din acest intership, personal am învaţat că…

Trebuie să faci un pas în faţă pentru ca la urmă să fii discret;

Valoarea unui cuvânt este mai mare dacă satisface adresantul;

Munca poate fi răsplatită şi fără bani;

Pot fi nemuritor rămânând în mintea oamenilor

Şi că, vorba unui prieten mai învârsta  ce a asistat la spectacolul de sfârşit de intership,  “Dacă ăştia-s studenţii noştrii, înseamnă că mai avem o şansă”

http://www.facebook.com/media/set/?set=a.239002659491450.59110.100001451521919&type=3

DOBAI DRAGOS-ANDREI